IT în România

Ofensiva impotriva IT – cui foloseste?!

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la cei mai mulţi indicatori ai societăţii digitale. În loc de idei privind stimularea domeniului tehnologiei informaţiei asistăm în ultimul an la o serie de atacuri la adresa lui: desfiinţarea stimulentelor pentru IT-işti, posibila suprimare a testului de competenţe digitale în licee, desfiinţarea formelor moderne de transport (Uber). Acest vâslit contra curentului trebuie stopat!

România şi societatea digitală

Lumea digitală este o consecinţă directă a celei de a patra revoluţii digitale: apariţia sistemelor ciber-fizice. Este cu adevărat o revoluţie deoarece se produc schimbări profunde în toate sferele activităţii umane. Se produce ceea ce se numeşte în prezent transformare digitală a firmelor, organizaţiilor, activităţii umane.  Uniunea Europeană face eforturi mari pentru promovarea acţiunilor pentru o societate digitală performantă în toate ţările membre. Sunt alocate şi fonduri însemnate pentru aceasta. Anual se publică un barometru al capabilităţii de transformare digitală DESI – un indice al economiei şi societăţii digitale – accesibil oricui la https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/desi. Indicele este calculat în funcţie de factori esenţiali ai societăţii digitale: conectivitate, capital uman, folosirea serviciilor Internet, integrarea tehnologiilor digitale, servicii publice digitale. Şi în 2018 România este pe ultimul loc la aprecierea globală. Chiar dacă nu suntem pe ultimul loc la viteza şi acoperirea Internet, nu ne ajută prea mult deoarece suntem în urmă la toate celelalte aspecte. Din păcate, este trist că ne-am obişnuit să fim pe ultimul loc în statisticile Uniunii Europene. Dar acest ultim loc la DESI, nu ne afectează numai prezentul, ci şi viitorul copiilor care ar trebui să poată spera la tot ce oferă lumea digitală, nu emigrând ci rămânând să lucreze în ţară.

IT-iştii din România

Recent un politician, important de altfel fiind poziţionat în fruntea unui partid mare, a scăpat o ocazie să tacă şi s-a pronunţat împotriva scutirii IT-iştilor de plata impozitului pe venit. Am fost printre cei care au militat pentru această facilitate şi cred şi acum cu convingere că adoptarea ei în anul 2000 a avut un rol mare în dezvoltarea sectorului IT în România.  Scutirea nu este generalizată la toţi IT-iştii. Se aplică numai celor din firme de software cu un anumit venit anual din activităţi IT pe angajat eligibil. Spun eligibil deoarece nu toţi beneficiază de facilitate, doar cei care produc direct software sau aplicaţii.  Facilitatea a încurajat o industrie care acum contribuie major la export şi PIB si a redus fenomenul de brain-drain care acum 20 de ani era in IT de 90-95% din numărul absolvenţilor facultăţilor de profil în fiecare an. Desfiinţarea ei ar va avea un efect puternic negativ. Deja costul forţei de muncă în IT este mare faţă de Ucraina sau Belarus, nemaivorbind de India, Pakistan, Bangladesh, Africa.  Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Oamenii nu vor fi fericiţi că se taie o facilitate celor care muncesc şi produc bunăstare. IT-ştii sunt cei mai mulţi tineri, fii şi fiice ale lor. Mai nemulţumiţi sunt oamenii de creşterea numărului celor care trăiesc din banul public fără a produce şi au salarii şi pensii necorelate cu munca lor. Să nu credem, de asemenea, că vor scădea veniturile IT-iştilor care acum sunt scutiţi de impozitul pe salariu. Firmele au nevoie de ei şi ar creşte salariile să acopere acest procent de scădere a venitului. La fel cum au făcut-o în cazul schimbării contribuţiilor. Dacă nu o fac, tinerii emigrează. Deficitul de forţă de muncă în IT în Uniunea Europeană este de 800 mii spre un milion! Marea Britanie, Germania, Franţa, şi nu numai ele, îi aşteaptă cu braţele deschise.

Rezultatul va fi o creştere de costuri în IT şi competitivitatea IT-ului românesc va scădea.

Efectele vor fi nu numai privind exportul, dar este grav că am avea şi o creştere a costurilor aplicaţiilor IT în România, în special cele legate de eGuvernare. Deja costul forţei de muncă în IT este foarte ridicat şi banii şi investiţiile guvernamentale total insuficiente. Nu greşesc dacă fac o comparaţie cu autostrăzile. Avem mare nevoie de autostrăzi, dar şi de „autostrăzi digitale”. Politicianul american Al Gore le lansa în anii 1990, un politician român le subminează după 30 ani, înainte de a fi construite. Politicianul în cauză primeşte un ajutor (neaşteptat?) de la un fost secretar de stat la Finanţe care cu o ardoare demnă de o cauză mai bună insistă asupra moralităţii. Să deducem că orice ajutor de stat şi facilitate este imorală? Ce facem cu parcurile tehnologice? Valea Siliciului a luat naştere printr-o astfel de facilitate „imorală” oferită adevărat nu de statul american ci de o universitate! Şi mai insistă că de facilitate beneficiază în principal multinaţionalele. Ah, iar multinaţionalele! Parcă am tot auzit vorbindu-se despre ele în campania electorală recentă! Numai că multinaţionalele din domeniu vor fi primele care pleacă spre alte ţări, dacă România pierde competitivitatea în IT. Şi eu ştiu şi nu sunt de acord că firmele străine nu promovează crearea de proprietate intelectuală în România. Nu o fac nu numai în România. Nici în Europa sau alt continent. Este un fapt! Şi atunci ce facem? Îi izgonim?! Cu ce înlocuim exportul de inteligenţă, chiar nevalorificată suficient cum este? Cu cherestea, grâu, fructe de pădure neprelucrate? Şi efectul politic poate fi semnificativ. Comunitatea IT, incluzând familiile, este din ce in ce mai mare. Aşa că declaraţii publice ale politicienilor in sensul desfiinţării facilităţii sunt contraproductive. Să nu uităm şi că Adrian Năstase a introdus-o, ceea ce naşte noii sensuri discuţiei.

Competenţele digitale

Un alt atac retras pentru moment a fost anunţul că la absolvirea liceelor nu se va mai da un test de competenţe digitale. Nici că se poate o eroare mai mare. Competenţele digitale sunt necesare pentru toată lumea şi devine un handicap lipsa lor. Se acceptă peste tot în lumea spre care tindem că 90% din locurile de muncă din 2020 necesită astfel de competenţe digitale. Am o îndelungată experienţă cu studenţi pentru a ştii că vin la facultate din liceu fără competenţe digitale suficiente pentru un loc de muncă modern. Au nivel limitat de cunoştinţe digitale de cultură generală digitală, gen folosirea reţelelor sociale (Facebook, Instagram, altele mai puţin), folosirea email, căutare superficială pe net. Ideea că un nativ digital este şi un competent digital s-a dovedit nesusţinută de realităţi, existând studii în acest sens.  Personal am făcut mai multe sondaje inclusiv pe reţele sociale. Multor oameni le lipsesc cunoştinţe de bază privind securitatea datelor. Dintre respondenţi 40% nu ştiau ce este phishing-ul, un fenomen periculos îngrijorător de răspândit, 50% nu înţeleg ce este semnătura digitală, atât de frecvent promovat cu reclamă la TV. Şi lista ar putea continua. Ca să nu adăugăm că în România procentul celor peste 55 ani care nu folosesc Internet este cel mai mare din Uniunea Europeană.

Şi atunci de ce să desfiinţăm un test care îl ajută pe un tânăr să fie mai bine pregătit pentru viaţă?
Anti-Uber

Aplicaţiile de car sharing, UBER fiind cea mai cunoscută, au devenit foarte populare. Ele reprezintă un produs al celei de a patra revoluţii industriale care revoluţionează transportul de tip taximetrie. Ştii ce comanzi, calitatea şoferului este certificată de miile de clienţi pe care i-a avut, plăteşti cu cardul inclusiv generalizatul bacşiş şi vezi când vine automobilul, numărul lui, numele şi fotografia şoferului şi chiar şi la ce oră ajungi la destinaţie. Evident un semn al viitorului. Nu de mult a fost adăugat un serviciu suplimentar de livrare de mâncare care funcţionează pe acelaşi principiu. În mod normal reacţia taximetriei clasice ar fi trebuit să fie ridicarea calităţii şi eficientizarea serviciilor proprii. În loc de asta demonstraţii, ameninţări, paralizarea oraşelor. Nimic nou sub soare! Ţesători din Anglia în secolul XIX distrugeau războaiele de ţesut care li se părea că îi înlocuiesc. Noilor luddiţi un avertisment. Finalul este cunoscut.

Mersul istoriei poate fi frânat, dar nu oprit!

-/-

Evaluare cunoștinte digitale de bază